Index » Specializari » Homeopatie

Homeopatie

Ce este Homeopatia?     

             Homeopatia este o ramură a medicinei care se ocupă cu tratamentul bolilor prin stimularea capacității de vindecare a organismului, într-un mod oarecum asemănător cu vaccinarea precum și cu prevenirea apariției afecțiunilor la cei predispuși. Homeopatia poate fi aplicată atît curativ cît și profilactic, adică ea poate fi folosită atît în tratamentul bolilor cît și în în prevenirea lor.
            Homeopatia abordează omul ca întreg, încercînd să trateze ținînd cont de acest întreg și de evoluția sa dinamică. Homeopatia încearcă să surprindă nu numai boala, ci și înclinația spre boală. Vindecarea este concepută în homeopatie ca o restaurare rapidă, blanda și permanentă a sănătății prin anihilarea bolii în toată extinderea sa.
           
Esența homeopatiei este principiul similitudinii. Acest principiu poate fi sintetizat în formula "similia similibus curantur". El a fost cunoscut încă de pe vremea lui Hipocrate. Similitudinea constă în faptul că totalitatea simptomelor și semnelor de boală prezente la un pacient pot fi vindecate de o substanță capabilă să producă simptome similare unei persoane sănătoase. Cu toate că despre homeopatie se crede de cele mai multe ori, că este terapia cu doze minime de substanță, există situații cînd se folosec și medicamente în cantități ponderabile. Doar principiul similitudinii este cel care caracterizează această modalitate terapeutică, diferențiind-o de alte metode.
         
  Homeopatia presupune că simptomele reprezintă o reacție de apărare a organismului, care încearcă să evite un rău mai mare. Dacă ne gîndim că tusea unei persoane care s-a înecat cu apă, de exemplu are drept scop eliminarea acestuia din căile respiratorii ne este clară nocivitatea suprimării tusei. Deasemenea organismul nostru inteligent se apără de o agresiune alimentară prin diaree. Prin ea se elimină astfel toxine, agenți microbieni. La fel se petrec lucrurile și dacă inhibăm mecanisme de epurare și apărare mai puțin evidente.
            Există un "medic interior" care ne vindecă permanent de consecințele oricărei agresiunei la care omul este supus zi de zi. De aceea simpla suprimare a unor simptome, care sînt de fapt rezultatul unui efort pe care medicul interior îl depune pentru anihila influențele nocive ale mediului înconjurător, nu va avea drept rezultat decît îngreunarea vindecării. Simptomele unei boli sînt rezultatul unei activități a organismului de a împinge boala din zonele vitale, importane ale corpului (cum ar fi cordul sau creierul) în zone mai puțin vitale (cum ar fi pielea sau articulațiile).
           În homeopatie simptomul ocupă o poziție centrală. El semnifică luarea la cunoștiință de către organism a unei agresiuni, deci percepția unui pericol biologic. Totodată simptomele sînt acelea care "cer" un tratament specific ca rezultat al analizei și decodificării lor. Simptomele delimitează direct remediul care este capabil să trezească sau să-l scoată din dificultate pe medicul interior.
            Este de preferat ca medicamentele homeopatice să fie luate la un interval față de mese (15 minute înainte sau 30 minute după).