Index » Specializari » Chimiopunctura cu venin de albina

Terapia cu venin de albine

apipunctura

Terapia cu venin de albine
            Veninul de albine este un produs biologic propriu albinei si nu intra în categoria principiilor active transmise de plante asa cum sunt mierea, polenul sau propolisul. El este depozitat într-o vezicula speciala a albinelor si reprezinta un produs de secretie glandulara, care este eliminat pentru protectie în caz de pericol, fiind un act reflex de autoaparare.

            Cantitatea de venin pe care o poate elimina la o întepatura o albina cu glanda de venin normal dezvoltata este de circa 0,3 mg venin lichid. In general terapia se recomanda sa se aplice in serii lunare de cate 10-12 sedinte.
            Soluția de venin este preparată din venin de albine pur (Apis Venenum Purum] și este un preparat homeopatic. Acest preparat se administrează intradermic, chiar între straturile subcutanate sau subcutanat, sub piele, pentru a imita efectul înțepăturii de albine.
            Terapia cu venin de albine se practica numai in cabinetele de apipunctura si numai dupa realizarea unui test care depisteaza alergia la venin. Este o metoda de tratament care consta in injectarea unei cantitati de venin aproximativ egala cu cea injectata de o albina in timpul unei intepaturi. Pentru ca procedura sa nu fie dureroasa, medicii folosesc veninul in combinatie cu un anestezic.

Indicatii terapeutice
            Tratamentul cu venin de albine este poate chiar mai vechi si mai faimos decât tratamentul cu miere. In bolile reumatismale (poliartritele infectioase si de alta origine, spondiloza, poliartrita deformanta, nevrite, radiculo-nevrite, nevralgii rebele, sciatica, ulcere trofice ale pielii, plagi atone), maladii chirurgicale ale vaselor periferice (flebite nesupurate, endarterite), infiltratii inflamatorii nepurulente, astm bronsic, boala hipertonica vasculara în stadiile I si II (hipertensiune arteriala), irite, iridociclite, tireotoxicozele in stadiile I si II (hipertiroidiile fara visceralizare, fara complicatii cardiace). 
     Cele mai bune rezultate se obtin însa in tratamentul bolilor neurologice (nevrite, nevralgii, miozite). Mai putem observa rezultatele interesante pentru tratamentul nevrozelor climacteriale (de menopauza), în boli infectioase la ochi (trahom, ulceratii corneene sau panus).